Este o carte veche (pe copertă este însemnat cu pixul nr 253/ 1967) pe care am găsit-o din întâmplare în bibliotecă. O carte ce se citește ușor, scrisă pe mai multe planuri narative. Ni se oferă un reper temporal toamna lui '52. Acțiunea se desfășoară pe parcursul unei nopți, dar cu multe episoade retrospectiv-evocatoare. Drina e prinsă între doi bărbați, dar nu poate fi pe deplin fericită cu niciunul.
O pierduse, iar acum o recăpăta, iertat pentru greșeala lui; căci ce putea Drina să facă, decît, ca orice femeie, să iubeasă, să sufere și să ierte? (p. 11)
Nu-ți prea dă bani, bărbatul dumitale. [...] Așa sînt toți: se miră cînd n-ai, nu cînd ai. (p. 77)
După cîteva clipe ea spuse:
- Alexandre! Cred că te iubesc. (p. 139)
[...] Drina îi atinse cu degetele tîmpla umedă și șopti:
- Noapte bună!
Imediat după asta se ridică în picioare. Nările îi tremurau, iar ea nu și le putea stăpâni. Ieși din cameră, fără să se mau uite la Pavel. (p. 193)
Ioana Munteanu, Întoarcerea; Editura de stat pentru literatură și artă
